Sistemul endocanabinoid (ECS)
Sistemul endocanabinoid a fost descoperit în 1992 – ironic, în timpul cercetărilor asupra cânepei. Este un sistem complex de semnalizare celulară prezent la toate mamiferele și joacă un rol central în menținerea homeostaziei (echilibrul intern). ECS reglează numeroase funcții ale organismului, inclusiv somnul, dispoziția, apetitul, percepția durerii, răspunsul imunitar, memoria și reproducerea.
ECS este alcătuit din trei componente principale: endocanabinoizii (canabinoizi produși de organism, precum anandamida și 2-AG), receptorii canabinoizi (CB1 și CB2) și enzimele responsabile de sinteza și descompunerea endocanabinoizilor (FAAH și MAGL).
Interesant este că CBD nu se leagă direct de receptorii CB1 sau CB2 precum THC. În schimb, CBD acționează ca un modulator alosteric și influențează receptorii indirect. De exemplu, inhibă enzima FAAH, responsabilă de descompunerea endocanabinoidului produs de organism, anandamida. Nivelurile de anandamidă cresc apoi în organism, ceea ce poate contribui la efectele pozitive ale CBD. Anandamida este, de asemenea, supranumită „molecula fericirii” și joacă un rol important în reglarea dispoziției și a percepției durerii.
Receptorii CB1
Sistemul nervos centralReceptorii CB1 se găsesc în special în creier și sistemul nervos central – îndeosebi în hipocamp, amigdală, ganglionii bazali și cerebel. Sunt implicați în reglarea percepției durerii, a dispoziției, a memoriei, a apetitului și a controlului motor.
THC se leagă direct de receptorii CB1 și provoacă astfel o stare de intoxicație. CBD, în schimb, acționează ca un modulator alosteric negativ asupra CB1 – modifică ușor forma receptorului, astfel încât THC se leagă mai slab. De aceea, CBD poate atenua efectul psihoactiv al THC. În același timp, CBD influențează indirect, prin CB1, percepția durerii, anxietatea și dispoziția.
Receptorii CB2
Sistemul imunitar și periferiaReceptorii CB2 se găsesc în special în celulele imunitare, splină, amigdale și tractul gastrointestinal. Joacă un rol esențial în reglarea proceselor inflamatorii și a răspunsului imunitar al organismului.
CBD are o afinitate mai mare pentru receptorii CB2 decât pentru CB1 și acționează ca un agonist invers. Aceasta înseamnă că CBD poate modula activitatea receptorilor CB2, ceea ce duce la un efect antiinflamator. Această proprietate face CBD deosebit de interesant pentru cercetarea bolilor autoimune, a inflamației cronice și a bolilor neurodegenerative.
Efectele CBD dincolo de ECS
Efectele CBD nu se limitează doar la sistemul endocanabinoid. CBD interacționează cu peste 65 de ținte moleculare diferite din organism. Printre cele mai importante se numără:
Receptorii serotoninei (5-HT1A)
CBD activează receptorul serotoninei 5-HT1A, care joacă un rol important în anxietate, depresie și greață. Această interacțiune explică proprietățile CBD împotriva anxietății și de reglare a dispoziției.
Receptorii vaniloizi (TRPV1)
CBD se leagă de receptorii TRPV1, care sunt implicați în percepția durerii, inflamație și temperatura corpului. Această activare poate contribui la efectul analgezic al CBD.
Receptorii GPR55
CBD acționează ca un antagonist al receptorului GPR55, numit uneori „al treilea receptor canabinoid”. Blocarea acestui receptor ar putea avea efecte antiproliferative și este studiată în oncologie.
Receptorii PPAR-gama
CBD activează receptorii PPAR-gama, care sunt implicați în reglarea metabolismului, a inflamației și a proliferării celulare. Această activare prezintă proprietăți neuroprotectoare și antiinflamatoare.
Sursă: Ibeas Bih, C. et al. (2015). „Molecular Targets of Cannabidiol in Neurological Disorders.” Neurotherapeutics, 12(4), 699-730.
